nopti prea lungi

E aproape 12, toata lumea doarme, totul in jur pare cufundat in tacere, mai latra un caine dar va inceta in cateva momente si voi ramane doar eu si gandurile mele... Nu pot sa dorm, nu am mai dormit de mult. Ma gandesc din nou la ea... as vrea sa traiesc din nou ziua in care am cunoscut-o. Sa ma asez la aceasi masa de la aceasi terasa, sa beau o bere cu prietenii si sa o observ la masa vecina. Sa ii privesc ochii intredeschisi si parca ireali, sa ii vad zambetul pur asa cum il vedeam atunci, sa o mai vad o singura data cu aceasi ochi cu ochii unui artist care vede o opera desavarsita. Imi amintesc si acum fericirea parca ireala pe care mi-o oferea imaginea ei. Acum sunt doar amintiri care dor. Ingerul meu s-a transformat din nou intr-o curva. As retrai ziua respectiva dar as schimba un lucru... as omite sa ii cer un numar de telefon sau orice alta metoda prin care sa o pot contacta in alta zi... as petrece o zi alaturi de un inger si as pastra doar amintirea unei zile perfecte.